La 1875 Andreas Rieger înființează „Prima fabrică ardeleană de maşini agricole şi turnătorie de fier,” unde produce primul plug schimbător, „patent Rieger.” Pe aria porții Burger/ Ocnei, demolată în 1856, construiește o turnătorie de fontă, un atelier de prelucrări mecanice și o locuință. În 1878 înfiinţează un magazin de fierărie. Din 1894, pe aria bastionului Burger lângă Cibin construiește hale noi cu deschideri mari, cu structuri și materiale moderne. Din 1910 se produc țevi pentru conducte de apă potabilă și canalizare. În primul Război mondial, ca și în al doilea, fabrica a fost militarizată. Din 1918 fiului lui Andreas Rieger, Richard, introduce în producție tehnici noi și asimilează fabrica concurentă, ”Prima turnătorie de fier şi fabrica de maşini agricole,” înfiinţată la 1869 de către Samuel Wagner pe amplasamentul adosat la nord-vest incintei a IV-a a orașului. În anul 1921, ”Fabricile de maşini Andreas Rieger S.A.” (Andreas Rieger A.G. Maschienenfabriken), având contract cu Direcţia CFR Cluj, construiesc un atelier special pentru reparat locomotive şi vagoane. După 1939, nepotul Hanspaul Rieger îl reconstruiește din cărămidă, construind o hală de legătură între hala pentru unelte agricole, cea de montaj şi cea de tâmplărie. Cu naţionalizarea, în 1948, numele societăţii se schimbă în ”Uzinele Independenţa” în care se comasează şi fosta uzină ”Virola,” înfiinţată la 1855 de către Friedrich Fabritius. Între anii 1966 şi 1980 s-au construit două hale de mari dimensiuni – una pentru montaj tehnologic complex, cealaltă pentru utilaj greu – precum şi pavilionul administrativ numit ”Casă Albă.” Din anul 1992 ansamblul şi-a încetat treptat funcţionarea. În 2014, halele ajunse în proprietate privată au fost declarate patrimoniu industrial. Există propuneri de conversie a ansamblului către funcţiuni culturale, cu refacerea traseului străzii Ocnei.