germana

PANORAMA SIBIU ↵

OraŞul de Jos – Strada Ocnei

Orașul de Jos a luat ființă din străzile Turnului, Faurului, Elisabeta/9 Mai și Ocnei, mai târziu formându-se și strada Nouă, Plopilor și Movilei, urmând aria dintre str. Turnului și Spinarea Câinelu / str. Centumvirilor. La sud de strada principală, în lungul Cibinului, franciscanii, atestați la 1300, au construit biserica Sf. Elisabeta, care a dat numele străzii – și unde la 1524 s-a oficiat prima slujbă evanghelică. La nord de stradă se afla mănăstirea Sf. Margareta, a clariselor, amintită tot la 1300, a cărei biserică a fost demolată în 1987. Când la 1457, după mai multe asedii turcești, centura a patra de apărare s-a închis în jurul Orașului de Jos, mănăstirea dominicană Sf. Cruce, atestată deja la 1282, a rămas în afara acesteia. Numeroase turnuri de apărare s-au construit până în sec. al XVI-lea, iar bastioanele - până în 1630. La 1687 a fost înnoită Poarta Ocnei, ca din 1830 și 1857 până în 1865 să fie demolată treptat, cu tot cu Zwinger-ul sau curtina pentru vite. Astfel se explică faptul că, în directa vecinătate a porții, s-a construit abatorul, iar mai târziu și marea fabrică de mezeluri. La 1604, Poarta Elisabeta a mai fost dotată cu bastion, pentru ca în 1853/1865 să fie demolată. Din sec. al XIV-lea, meșteșugurile din Orașul de Jos prosperau. Pe Valea Mare/ Canalul Morii se găseau vopsitorii, pielarii, curelarii și cojocarii. La 1365 este atestată achiziția unei mori de scoarță de către breasla tăbăcarilor. Un prim târg de vite, atestat între strada Turnului și viitoarele străzi Târgul Vinului și al Peștelui, a fost mutat la Poarta Ocnei, iar la 1751 în fața acesteia. La 1711, trăsnetul a incendiat Turnul de pulbere al curelarilor, arzând şi 140 de clădiri. Între 1687 și 1710, la intersecția străzilor Ocnei cu Elisabeta/ la Dragoner, straja dragonilor veghea intrarea în Orașul de Sus, spre casele breslelor din Piața Mică. După aceea, denumirea de Dragoner (-Wache) a rămas ataşată insulei de case din intersecţie, iar după demolarea acestora a trecut asupra ariei respective; de altfel, aici fusese atestat cel mai vechi târg al aşezării, din sec. al XII-lea, fiind locul unde se intersectează amintitele căi comerciale, ale comerţului la mare distanţă. Din sec. al XV-lea, în oraș s-au mai aflat sporadic negustori evrei, însă abia din 1860, pe str. Elisabeta s-a format o comunitate mozaică, apoi la 1878 pe str. Blănarilor s-a construit și o sinagogă; aceasta în scurt timp a devenit neîncăpătoare, astfel la 1899 inaugurându-se Sinagoga Mare de pe str. Constituției. În apropiere, sub bastionul Haller, la 1864, s-a construit hala acoperită a Școlii militare de călărie. La 1868 a fost demolată biserica Sf. Elisabeta, la 1908, în acel loc deschizându-se Școala evanghelică de fete. Din multitudinea meșteșugurilor, în sec. al XIX-lea, în zonă au prevalat prelucrarea cărnii și pielăria. La 1848, pe str. Elisabeta 25 s-a construit o fabrică de lumânări și săpunuri. La 1921 s-a deschis fabrica de încălțăminte Herma. Astăzi, pe lângă mărfuri meșteșugărești și servicii, Orașul de Jos oferă cazare și gastronomie turistică. În faţa incintei, pe aria Porţii Ocnei, a bastionului şi a curtinei, din 1875 s-a dezvoltat Fabrica de maşini agricole a lui Andrea Rieger, continuată după 1948 sub denumirea de Uzinele Independenţa.

  Periferie Cartierul Arhitecţilor Doamna Stanca Selimbăr Cartier Selimbăr Dumbrava, Cimitirul, Tropinii Noi Valea Aurie, Tilişca Cartierul Iosefin Arsenal Hipodrom I, III, III, IV BMX artlabs CT3 Suburbia Cisnădiei, C. Dumbrăvii Strand I II Turnișor Ţiglari, Tineretului, Veteranilor Suburbia Turnului Independenţa Suburbia Ocnei, Teresian Zona Industrială Vest Zona Industrială Est Vasile Aaron, Broscărie Guşteriţa Suburbia Elisabeta, Lazaret Simerom Trei Stejari Oraşul de Sus – Piaţa Mică & Piaţa Mare Oraşul de Sus – Cartiere, Fortificaţii Oraşul de Jos – Strada Turnului Oraşul de Jos – Strada Ocnei Piaţa Huet
© Stefan Jammer

↵ PANORAMA SIBIU - PRIMA PAGINA