Între anii 1457-1470 a fost construită a patra centură de apărare, înglobând și Orașul de Jos. Apărarea celor patru porți a fost încredințată celor mai puternice bresle ale orașului: Poarta Cisnădiei – măcelarilor, Poarta Turnului – croitorilor, Poarta Ocnei – cizmarilor și Poarta Elisabeta – blănarilor. În 1556, cele circa 70 de construcții militare au fost distribuite breslelor spre apărare. La 1570, Poarta Turnului, construită în 1457, a fost dotată cu bastion. La 1603, în faţa porţii a fost înfiinţat un cimitir pentru victimele ciumei, astfel că aceasta apare şi sub denumirea de Poarta Ciumei. În 1660, poarta a fost asediată de Gyorgy Rakoczy II, atunci desființându-se măierimile din fața porților. După mulți ani de pace, în 1857, poarta a fost demolată. Cel mai târziu la începutul secolului al XIV-lea, lacul Kempel a fost umplut, trecându-se la amenajarea terenului situat la vest de str. Turnului, între Spinarea Câinelui/ str. Centumvirilor și zidul de centură. La capătul străzii Turnului, pe Canalul Morii/ Valea Mare, din 1527 este atestată Moara cu joagăr (în lb. germ. Säge-/ Sagmühle, dând numele străzii), numită și Moara preotului, din 1534 fiind folosită și ca moară de grâne; a fost demolată la 1873. În 1568, orașul a cumpărat o casă a armelor. La 1766, în acelaşi scop cumpără o casă pe Canalul Morii. La 1784 se construiește actuala Cazarmă Kempel, folosită la început şi ca arsenal, iar temporar și ca spital militar. Pe Canalul Morii funcționau mai multe mori orășenești, printre care și una cu piuă. Numele străzilor reflectă meșteșugurile respective. Din 1717, pe strada Turnului se găsea prima fabrică de bere a oraşului (la nr. 19); în 1747 a fost terminată închisoarea (la nr. 17). La intersecţia străzilor Turnului cu Elisabeta/ 9. Mai, unde mai târziu au apărut străzile Târgul Vinului şi Târgul Peştelui, este atestat primul târg de vite. Din casa de pe Târgul Peştelui nr. 20, la 1868 transformată în atelier de forje, Andreas Rieger și-a pornit la 1875 firma constructoare de mașini. În această zonă se găseau și alte forje și turnătorii, pe lângă ateliere de produse textile, de pielărie și alimentare – dintre produsele din această ultimă categorie, cel mai renumit fiind salamul de Sibiu. În locul depozitului de lemn de construcții de pe aria bastionului a apărut Piața Cibin. Peste drum se găsea Cazarma honvezilor, construită la 1897, care în anii comunismului a fost înlocuită cu clădiri industriale. Imobilul de pe colţul cu Piaţa Cibin (la nr. 23), construit la 1919 în stil neo-românesc, a găzduit Banca Centrală, iar după 1926 Banca Oaşia, fondată de proprietarul clădirii, precum şi un număr de localuri comerciale. Piața și strada Turnului se orientează spre aprovizionare supraregională. În capătul dinspre centru, pe fundalul pasajelor scărilor spre Orașul de Sus, strada Turnului găzduiește gastronomie turistică. Instituțiile de cultură, aflate în această zonă, sunt Teatrul de păpuși Gong, și fosta Școală evanghelică de băieți de pe str. Pempflinger/ Al. Odobescu, construită în 1897, actualul Liceu de Artă.